Asezata intr-un cadru natural pitoresc comuna Margina dispune de un bogat potential turistic natural si istoric.

Pe langa peisajele de exceptie ce pot fi admirate in padurile si dealurile din apropiere, precum si pe malul raului Bega comuna dispune si de vestigii istorice. Cetatea Marginii fiind atestata documentar in 1365, dar exista informatii ca ar fi datand inca din 1288 cand apartinea domeniului Icus si era stapanita de banii Severinului Mihai si Velici.

In anul 1439 este atestata documentar cetatea Margina sub denumirea de oppidum Morsina. Exista afirmatii ale unor istorici care sustin ca in aceasta cetate ar fi trait mama lui Iancu de Hunedoara – numita si Ecaterina de Margina.

Figuri importante ale istoriei au stapanit cetatea si districtele din zona : Iancu de Hunedoara , fiul sau Matei Corvin si fiul acestuia  Ioan Corvin. Si alti stapanitori vremelnici au beneficiat de truda locuitorilor acestor meleaguri : contele George de Brandenburg, Ferdinand de Habsburg, Ioan Bozvary sau Stefan Torok ( Turcu) si altii.

Cetatea nu a fost cercetata de istorici sau arheologi, in anul 2000 a existat o tentativa  a administartiei locale cand o echipa de la Muzeul Militar din Timisoara s-a deplasat la fata locului si au executat spaturi in perimetrul bisericii vechi  unde au gasit mai multe schlete umane, cercetarile nu au continuat si nu s-au formulat concluzii istorice.

Pe teritoriul comunei Margina se afla trei biserici din lemn la Margina, Cosevita si Bulza.

Biserica de la Margina este declarata monument istoric  fiind dintre cele mai vechi biserici din Banat. Biserica a fost ridicat in anul 1730  de catre localnici . Este construita din lemn de gorun si scanduri groase de brad. Pentru a feri pictura de umezeala  si a proteja interiorul de frig peretii au fost lipiti cu pamant si tencuiti cu mortar.

Nu se cunosc cu precizie autorii picturii, unii cercetatori sustin ca pictura a fost realizata de catre Gherdanovici Lazar si fiul sau Gheorghe ,  altii sustin ca ar fi fost executata cu mult inainte de catre moalarul Petre Nicoliciu.

Biserica a fost reparata si renovata de mai multe ori. A suferit o reparatie capitala in 1899, o renovare in 1934 cu ocazia sarbatoririi a 200 de ani de existenta. Dupa ce a fost declarata monument istoric biserica a fost renovata in anii 1976 si 1995 cu fonduri de la Ministerul Culturii.

Si bisricile din lemn de la Cosevita si Bulza adapostesc in ele insemnele credintei si sperantei populatiei acestor locuri si merita a fi vizitate si promovate  in circuitul turistic .

Zona Fagetului , adevarata Bucovina a Banatului, cu cele 13 biserici din lemn  pastrate in forma lor autentica, se inscrie in civilizatia materiala si spirituala din Banat.

In nici una din localitatile comunei nu exista facilitati de agrement adecvate.

Exista teren de sport in incinta Scolii Sorin Titel din Margina, unde desfasoara orele de sport ale elevilor si diferite evenimente la nivel de scoala. Terenul este folosit simbata si duminica si de restul tinerilor din comuna pentru jocul de fotbal. In Margina Colonie se afla  arena de fotbal  care in momentul de fata  a fost refacuta  si este adecvata desfasurarii unor meciuri de fotbal . In perioada  2007- 2012  Primaria a avut inregistrata  echipa locala de fotbal.

Nu exista strand sau sala de sport. Loc de joaca pentru copii este amenajat in spatiul dintre blocuri in Margina Colonie, zona garii.

Comuna are potential pentru vanatoare si pescuit . Prin padurile din apropiere se pot vana cerbi, caprioare, mistreti, lupi  evident in conditiile legii , pe dealuri si lunci se pot vana iepuri, vulpi, fazani. In apele raului Bega se poate practica pescuitul. Speciile de pesti care traiesc aici sunt : pastrav, crap, platica.

             Comuna detine 106,5 ha padure, nu avem lacuri si balti amenajate pentru pescuit, dar exista in intentia unor localnici acest lucru.

Potential cinegetic : fazani, iepuri, vulpi, cerbi, caprioare, porci mistreti, lupi.

Comuna  Margina se afla la mica distanta de Manastirea Izvorul Miron de la Romannesti si Pestera Romanesti– aprox. 5 km, de Complexul Turistic Valea lui Liman de la Tomesti –aprox. 10 km.

Comuna are peisaje incantatoare , se pot face drumetii pe dealuri si prin paduri, plimbari cu bicicleta .

Comuna are potential pentru vanatoare si pescuit . Prin padurile din apropiere se pot vana cerbi, caprioare, mistreti, lupi  evident in conditiile legii , pe dealuri si lunci se pot vana iepuri, vulpi, fazani.

In apele raului Bega se poate practica pescuitul. Speciile de pesti care traiesc aici sunt : pastrav, crap, platica.

Pe teritoriul comunei Margina nu exista unitati de cazare pentru turisti, dar Complexul Valea lui Liman este la doar a10 km iar la 8 km , la Faget exista pensiunea Hanul lui Bogdan care dispune de spatii de cazare si servire a mesei .

Exista potential de cazare si de cazare si in  comuna Margina,  multe dintre gospodariile din zona pot primi turisti in conditii foarte bune. Obiectivul prioritar in acest moment, dupa construitrea Centrului de Informare Turistica, in anul 2015 in comuna,  este acordarea de  consultanta , sprijinul financiar prin diverse masuri si organizarea necesara  pentru demararea acestei activitati .

Pe teritoriul comunei exista 8 camine culturale , in stare de functionare, cu sali adecvate pentru desfasurarea diferitelor evenimente din viata comunitatii; serbari scolare, reuniuni, nunti, botezuri, discoteci, adunari cetatenesti, intalniri de lucru.

In localitatea Cosevita, in cadrul caminului cultural Centrul de Cultura si Creatie al CJ Timis a amenajat un muzeu al costumelor populare. In cadrul Scolii generale “Sorin Titel” din Margina este amenajata o sala in memoria scriitorului Sorin Titel ce include carti publicate , poze, date despre viata si opera acestuia.

In localitatea Margina exista Casa Memoriala “Sorin Titel” si “Vila Rodica” apartinand scriitorului si publicistului Ion Clopotel , unde de asemenea este amenajat un muzeu cu obiecte ce reflecta traditiile si mestesugurile locale.

In parcul din incinta primariei se afla ridicat si bustul scriitorului Sorin Titel precum si un monument inchinat eroilor cazuti pe front in cele doua razboaie.

In cadrul Scolii Generale Sorin Titel functioneaza biblioteca scolara 4 ore pe zi , iar in incinta  Centrului Comunitar de servicii sociale functioneaza biblioteca comunala , unde sunt puse la dispozitie atat carti cat si acces la calculator si  internet.

In comuna Margina s-au nascut s-au au trait mari personalitati ale culturii romanesti:

Scriitori :

– Sorin Titel  – nascut in Margina la data de 07. 12.1935 si  a trait la Bucuresti. Este inmormantat la Bucuresti in cimitirul Belu. In Margina , casa unde s-a nascut a devenit Casa Memoriala ,  in parcul de langa primarie , in amintirea si memoria sa s-a  ridicat un bust cu ocazia comemorarii aunui deceniu de la trecerea in nefiinta, iar Scolii cu clasele I – VIII din Margina i s-a atribuit numele de Sorin Titel.

–   Ion Clopotel – om de cultura, publicist, scriitor si profesor- nascut la Poiana Marului, judetul Barasov la data de 22.11.1892, devine fiu al satului Margina prin casatoria cu Letitia – fiica preotului Serafin Baian. Pentru activitatea sa ca ziarist. scriitor. cercetator statul roman i-a acordat mai multe ordine si medalii. A murit in anul 1985 insa spiritual sau traieste in sufletul si constiinta celor care l-au cunoscut.

Dirijori :

– Diodor Nicoara – nascut in Batesti  la data de 02.09.1942, in familia preotului Dimitrie Nicoara, care in 1943 se muta la parohia Margina,  unde fiul sau isi petrece copilaria si desluseste primele taine ale invataturii. Pasiunea sa pentru muzica a fost mare iar dupa terminarea licelului s-a orientat spre conservator. Urmeaza cursurile Conservatorului “George Enescu” din Iasi si dupa absolvire este repartizat profesor la Caransebes. In 1968 devine membru al corului Ion Romanu, iar in 1969 preia conducerea acestui cor. In paralel cu activitatea  la corul Filarmonicii  Diodor Nicoara a instruit si dirijat si alte coruri – Corul taranilor din Chizatau, Corul de Camera “Menestreli” al Facultatii de muzica, a infiintat si dirijat Corala barbateasca “Sabin Dragoi”.

Pentru indelunga activitate artistica a fost distins cu cel mai mare premiu pentru cultura , premiul “Criticilor muzicali al ATM” si cu “Ordinul Serviciului Credincios in grd de Cavaler”. Dupa 1989 a fost senator de Timis in primul Parlament al Roamniei.

– Remus Tascau  nascut la Margina  in data de 07.11.1944, in familia invatatorului Ioan Tascau. Copilaria si-o petrece atat la Margina cat si la Barcea Mica unde tatal este invatator multi ani. La Margina a frecventat clasele a I-a si a III-a si aici simte pentru prima data fiorul muzicii.Mosteneste sensibilitatea muzicala de la bunici si parinti , toti fiind cantareti fie in strana si corul bisericii fie in corul scolii. Studiile gimnaziale si liceale le face la Deva si Simeria, unde invata sa cante la acordeon si mai apoi la chitara, cantand in diverse formatii si ocazii. In  paralel ia lectii de pian si se pregateste asiduu pentru admiterea la Conservatorul “Georghe Dima “ din Cluj.

Inca din timpul studentiei a instruit si dirijat  Corul taranilor din satul Sintesti, unde tatal sau era invatator.Cu aceasta formatie participa la un concurs coral desfasurat la Lugoj, unde a fost remarcat de catre Dimitrie Stan  – dirijorul corului “Ion Vidu” si ales sa-i fie urmas la pupitrul dirijoral.

Remus Tascau este si un dascal de elita , fiind foarte bine pregatit profesional.In perioada 1970 – 1980 ideplineste functia de director  al Scolii de Muzica si Arta iar dupa 1980 si pana in prezent  este director la Scolii de arta din Lugoj.

Cosmonaut : Dumitru Prunariu

In satul Grosi , comuna Margina isi are  originea din partea tatalui , primul si singurul  cosmonaut roman Dumitru Prunariu . Tatal cosmonautului s-a nascut la Grosi  de unde a plecat sa munceasca la Brasov. Fiul sau Dumitru si-a petrecut vacante placute in satul bunicilor inaltand zmeie  pe dealul Sasului sau construind barcute  ce plateau pe Valea Grosului. “Aceste constructii tehnice fie ca zburau ori plutea au constituit  preocuparile mele de copil” avea sa declare mai tarziu Dumitru Prunariu.

            Fiecare sat are biserica ortodoxa  si preot  si are hramul ei , data la care se organizeaza “ruga”, prilej de intalnire pentru toti fii satului. Amintim cateva din aceste date : Margina – 8 septembrie Sfanta Maria Mica, Sintesti – 8 septembrie  Sfanta Maria Mica, Breazova – 8 noiembrie –Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril , Zorani – 14 octombrie – Vinerea M, Cosevita – 29 iunie Sfantul Petru si Pavel unde  in ultimii 4 ani a avut  loc evenimentul cultural  “Sarbatoarea Bujorului” , eveniment realizat impreuna cu  Centrul de Cultura si Arta de pa langa CJ Timis.

Serbari specifice  : Alaiul colindatorilor- organizat in  intervalul 20 -22 decembrie, organizat de catre primarie cu concursul celor 3 formatii de calusari din localitatile Margina, Sintesti, Breazova  si sprijinul Centrului de Cultura si Creatie al CJ Timis.

Zona este bogata in traditii  si obiceiuri populare ; hora satului, strigaturile, cintece populare, portul popular,  datini si obiceiuri legate de nastere, botez, casatorie si moarte sunt tratate pe larg in partea a doua a volumului I din Monografia comunei Margina – Spatiul geografic si etnografic.

De depoarte cele mai frumoase obiceiuri si traditii sunt cele  legate de sabatorile de  iarna  – Craciunul si Anul nou. Toate localitatile sarbatoresc Craciunul prin alaiuri de colindatori imbracati in costume populare, isotiti de “cerb” sau “capra” si ritmul bataii “dubelor”. In alte localitati  Sintesti, Margina – preotul si corul bisericesc merg la colindat . In localitatea Breazova in Ajunul Craciunului copii mai mici  pana la 10 -12 ani merg “ La pizarai” , adica femeile din fiecare gospodarie duc la biserica colaci, cornuri, mere, nuci, saloane  si ce dupa ce sunt slijite de preot se  impart copiilor, fiecare avind la gat asezata o traista din pinza sau lina tesuta in casa.

De Sfantul Ion in fiecare sat se organizeaza “joc” (adica bal), unde la ora 24 toti cei cu numele de Ion sunt felicitati, purtati pe brate si aruncati in sus de catre consateni si apoi trebuie sa dea de baut.

Mancarea traditionala a zonei si totodata mancarea de sarbatoare este supa de gaina cu taietei si sarmalele. In totate gospodariile de la tara se cresc pasari , porci, vaci

ale caror produse sunt consummate de membrii familiei si numai rare ori sunt valorificate. Bautura specifica zonei este tuica de prune.

Mesele pregatite pentru anumite evenimente (nunti, botezuri, rugi sau pomeni ) sunt  pregatite in mod deosebit, bogate, gustoase si asezonate in functie de eveniment.

Daca la nunti si botezuri se sevste aperitiv acest lucru nu se intimpla la pomana. Daca este post pomenile sunt puse cu mancare specifica de post ; ciorba de legume, sarmale de post cu fasole batuta si ulei de seminte de dovleac, peste, si grau cu “mursa” (apa cu zahar). Pentru sarbatorile de Paste se prepara mancaruri din carne de miel sau ied iar la Craciun preponderent din carne de porc.

In satele comunei mai exista femei care torc lana, tes la razboi prosape sau cuverturi alese sau se indeletnicesc cu cusutul fetelor de masa si servetelor, dar aceasta ocupatie tinde sa dispara intrucat nu a fost imbratisata si de catre tineri.